TAURÍNĂ s. f. acid organic obținut prin descompunerea acidului taurocolic, prezent în bilă, în țesutul pulmonar și în mușchi. (< fr., engl. taurine) Vezi definitia »

CONTRAPIULÍȚĂ, contrapiulițe, s. f. Piuliță suplimentară care se strânge peste o altă piuliță în vederea asigurării împotriva desfacerii îmbinărilor. [Pr.: -pi-u-] – Contra¹ + piuliță. Vezi definitia »

smedíță, smedíțe, s.f. (reg.) mlădiță. Vezi definitia »

sfătuínță, sfătuínțe, s.f. (înv.) gândire. Vezi definitia »

POJGHÍȚĂ, pojghițe, s. f. 1. (Adesea fig.) Strat subțire care se formează la suprafața unui lichid; p. ext. strat care acoperă un obiect sau se depune pe suprafața lui. ♦ Spec. Crustă formată de o rană. 2. Înveliș subțire (exterior) al unor legume sau fructe; coajă, scoarță a unor copaci sau a unor fructe. [Acc. și: pójghiță] – Et. nec. Vezi definitia »