STAUROPLEGÍE s.f. (Med.) Paralizie încrucișată a membrelor corpului. [Gen. -iei. / < fr. stauroplégie, cf. gr. stauros – cruce, plege – lovitură]. Vezi definitia »

COMPLICÁȚIE, complicații, s. f. Faptul de a (se) complica; stare complicată, greu de descurcat; încurcătură, lucru care complică. ♦ Stare patologică nouă (agravantă) care apare în cursul evoluției unei boli. [Var.: (înv.) complicațiúne s. f.] – Din fr. complication. Vezi definitia »

DOMNÍE, domnii, s. f. 1. Autoritatea politică și juridică a domnului (3); demnitatea de domn. ♦ Timpul cât un domn (3) se află la conducerea țării. ♦ Regiune sau populație stăpânită de un domn (3). 2. Dominație, stăpânire, putere. 3. (Înv.; formează locuțiuni pronominale cu valoare de pronume de reverență) Vom face cum vei hotărî domnia-ta. ♦ (Cu valoare de pronume al maiestății) Măria-ta. – Domn + suf. -ie. Vezi definitia »

WALKIE-TALKIE s.n. Aparat radiotelefonic portativ emițător și receptor, construit pentru comunicații la distanțe scurte. [Pron. wóki-tóki, scris și walky-talky. / < engl., fr. walkie-talkie, cf. engl. walk = plimbare, talk = vorbă]. Vezi definitia »

SCHIZOFRENÍE, schizofrenii, s. f. Boală mintală cronică caracterizată prin slăbirea și destrămarea progresivă a funcțiilor psihice și prin pierderea contactului cu realitatea. – Din fr. schizophrénie. Vezi definitia »