PORTDRAPÉL, (1) s. m., (2) portdrapele, s. n. 1. S. m. Persoană care poartă drapelul unei unități militare, al unei asociații sportive etc. ♦ Fig. Persoană care stă în fruntea unui curent, a unei mișcări; p. ext. idee călăuzitoare. 2. S. n. Toc de piele prins de o curea petrecută peste piept, în care se fixează coada drapelului pentru a putea fi purtat mai ușor. – Port¹- + drapel (1, după fr. porte-drapeau). Vezi definitia »

ȘPÍGHEL s. n. Fontă cu adaos de siliciu și mangan, folosită la fabricarea oțelurilor dure. – Din germ. Spiegel[eisen]. Vezi definitia »

vífel (-li), s. m. – Prieten care însoțește mirele la nunțile populare. Mag. vöfél(y) (Tiktin). În Trans. – Der. vifeliță, s. f. (prietenă care însoțește mireasa). Vezi definitia »

OVARIOCÉL s. n. hernie a ovarului (1). (< fr. ovariocèle) Vezi definitia »

MANTÉL s. n. v. mantelă. Vezi definitia »