DERIZIÚNE, deriziuni, s. f. (Franțuzism) Luare în râs, derâdere. [Pr.: -zi-u-] – Din fr. dérision, lat. derisio, -onis. Vezi definitia »

Operatiune comerciala in care o societate, denumita beneficiar, pune la dispozitia unei societati, denumita executant, materii prime ori semifabricate, in vederea prelucrarii lor potrivit cerintelor beneficiarului. Operatiunea se face deci in interesul beneficiarului, care in final isi ridica produsele prelucrate, dar si in folosul executantului, care incaseaza contravaloarea manoperei efectuate. Vezi definitia »

DIRECȚIÚNE s.f. v. direcție. Vezi definitia »

LASITÚDINE s.f. Oboseală, plictiseală. ♦ (Fig.) Dezgust. [Cf. fr. lassitude]. Vezi definitia »

SUSȚÍNE, susțín, vb. III. 1. Tranz. A servi de suport (unui lucru); a sprijini. ♦ A ajuta, a sprijini pe cineva (ca să nu cadă). 2. Tranz. Fig. A lua o atitudine favorabilă față de o acțiune, de o cauză etc.; a sprijini; a apăra. 3. Tranz. Fig. A aduce argumente în sprijinul unui principiu, al unei teorii etc., a afirma cu tărie ceva, a proclama. ♦ A se prezenta la un examen sau la un concurs pentru a obține un titlu, un grad sau un post. 4. Tranz. Fig. A ajuta, a întreține cu mijloace materiale o instituție, o persoană etc. ♦ Refl. A-și câștiga existența; a se întreține singur. 5. Refl. A se ține în picioare. ♦ Fig. (Rar) A se menține pe poziție; a rezista. – Din lat. sustinere, fr. soutenir (după ține). Vezi definitia »