Definita cuvantului tragere
TRÁGERE, trageri, s. f. Acțiunea de a (se) trage și rezultatul ei. 1. (Pop.) Atracție, îndemn, înclinare. ◊ Expr. Tragere de inimă = zel, râvnă, ardoare. 2. Scoatere, extragere. ◊ Tragere la sorți = hotărâre prin sorți a unei împărțeli, a unui câștig; participare ca parte interesată la o alegere prin sorți. 3. Prelucrare a unui material ductil prin întindere și subțiere, prin care se obțin bare, țevi, sârmă etc. 4. Descărcare a unei arme (în cadrul procesului de instruire militară); împușcare; tir. ◊ Tragere la țintă = atingere a unei ținte cu un proiectil. Unghi de tragere = unghi pe care îl formează axa țevii unei arme de foc cu proiecția ei pe suprafața orizontală a terenului, când obiectivul asupra căruia se trage este în același plan orizontal cu gura țevii. – V. trage.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu tragere
EXERSÁRE s.f. Acțiunea de a exersa. [< exersa]. Vezi definitia »
REZILIÉRE s.f. Acțiunea de a rezilia și rezultatul ei; desființare, desfacere, anulare (a unui contract etc.). [Pron. -li-e-. / < rezilia]. Vezi definitia »
CONSUMÁRE1 s.f. Acțiunea de a (se) consuma1 și rezultatul ei; întrebuințare, folosire, consumație; epuizare, terminare, isprăvire. [< consuma1]. Vezi definitia »
CONGLOMERÁRE, conglomerări, s. f. Acțiunea de a se conglomera și rezultatul ei. – V. conglomera. Vezi definitia »
GANGRENÁRE s. f. v. cangrenare. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z