Definita cuvantului tragic
TRÁGIC, -Ă, tragici, -ce, adj., s. m. 1. Adj. Care aparține tragediei, care se referă la tragedie, cu caracter de tragedie. ♦ (Substantivat, n.) Categorie a esteticii exprimând un conflict al cărui deznodământ este înfrângerea sau pieirea, în urma unor împrejurări vitrege, a unor persoane virtuoase, a unor idealuri sau a unor categorii sociale valoroase. ♦ Fig. Zguduitor, jalnic, nenorocit. ◊ Expr. (Substantivat) A o lua în tragic = a acorda unei întâmplări (neplăcute) o gravitate exagerată. 2. S. m. (Rar) Autor de tragedii. – Din fr. tragique, lat. tragicus.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu tragic
ARHÁIC, -Ă, arhaici, -e, adj. Care aparține sau este caracteristic unor vremuri trecute. Epocă arhaică. ♦ (Despre cuvinte, expresii, construcții etc.) Care nu mai este folosit în limba contemporană, ieșit din uz; învechit. – Fr. archaïque (< gr.). Vezi definitia »
CHINESTÉZIC, -Ă adj. referitor la chinestezie; chinezic. (< fr. kinesthésique) Vezi definitia »
Volemic, adj. care se referă la volumul sângelui (volemie) Vezi definitia »
CATOLIC, -Ă (‹ fr., lat.) adj., s. m. și f. 1. Care aparține catolicismului, care este deosebit de eretic sau schismatic. ♦ Biserica c. = a) Biserica universală distinctă de comunitățile creștine locale; b) Biserica creștină din Apus, după separarea din 1054 de Biserica creștină din Răsărit; c) Biserica romano-catolică, după Reformă (sec. 16). 2. S. m. și f. Adept al catolicismului. Vezi definitia »
HIPNÓTIC, -Ă I. adj. 1. care provoacă hipnoză, provocat de hipnoză. 2. (fig.) fascinant, captivant. II. s. n. somnifer, hipnagog, hipnotizant. (< fr. hypnotique) Vezi definitia »