CONOIDÁL, -Ă conoidali, -e, adj. (Mat.) De formă conică; conoid (1). [Pr.: -no-i-] – Din fr. conoïdal. Vezi definitia »

APTITUDINÁL, -Ă adj. Referitor la aptitudine. [Cf. engl. aptitudinal]. Vezi definitia »

a o frige la normal expr. (deț.) a face ceva cât se poate de bine. Vezi definitia »

SIDERÁL, -Ă, siderali, -e, adj. Care ține de aștri, privitor la aștri, care vine de la aștri, în raport cu poziția acestora; astral. ◊ An sideral = interval de timp (de 365 de zile, 9 ore și 9 secunde) în care Soarele, în mișcarea lui aparentă, plecând de la o stea, ajunge iarăși acolo. Zi siderală = timp scurs între două treceri consecutive ale unei stele la același meridian. Oră siderală = a 24-a parte dintr-o zi siderală. Minut sideral = a 60-a parte dintr-o oră siderală. Timp sideral = timp a cărui unitate de măsură este ziua siderală. – Din fr. sidéral, lat. sideralis. Vezi definitia »

ceatál (-luri), s. n. – Parte a morii de grîne, imperfect definită. Tc. çatal „furcuță” (DAR; Ronzevalle 72). Cuvînt puțin folosit, cunoscut mai ales ca toponim, în Dobr. Vezi definitia »