EPICÉNTRU s.n. Regiune de pe suprafața Pământului situată deasupra focarului unui cutremur. [După fr. épicentre, cf. gr. epi – deasupra, kentron – centru]. Vezi definitia »

ACUMÉTRU s. n. audiometru. (< fr. acoumètre) Vezi definitia »

CATETOMÉTRU s.n. Instrument pentru măsurarea exactă a distanțelor pe o verticală. [< fr. cathétomètre, cf. gr. kathetos – verticală, metron – măsură]. Vezi definitia »

GLICOMÉTRU s. n. glucometru. (< fr. glycomètre) Vezi definitia »

OVOCÉNTRU s. n. centrozom al ovulului fecundat. (< lat. ovocentrum, fr. ovocentre) Vezi definitia »