MLÉCIN s. m. Plantă erbacee din familia compozitelor, cu tulpina păroasă și cu flori albastre (Mulgedium alpinum). – Cf. sl. mlĕačĩnŭ „cu lapte”. Vezi definitia »

TANÍN s. n. tanat organic natural, astringent, din stejar, la tăbăcirea pieilor și fabricarea cernelurilor negre; acid tanic. (< fr. tanin) Vezi definitia »

SMARAGDÍN, -Ă adj. de culoarea verde a smaraldului. (< fr. smaragdin) Vezi definitia »

RECTILÍN, -Ă adj. v. rectiliniu. Vezi definitia »

GHIBELÍN, ghibelini, s. m. (În sec. XII-XV) Membru al unei grupări politice din Italia, care sprijinea pe împărații germani în lupta acestora împotriva puterii papale și a guelfilor. – Din it. ghibellino. Cf. fr. gibelin. Vezi definitia »