FILACTÉRIU s.n. v. filacteră. Vezi definitia »

DEAMBULATÓRIU, -IE, deambulatorii, adj., s. n. 1. Adj. De plimbare, care este în legătură cu plimbarea. 2. S. n. Loc de circulație în prelungirea navelor laterale, în spatele altarului din absida centrală a unei biserici romane sau gotice. [Pr.: de-am-] – Din fr. déambulatoire. Vezi definitia »

KÁLIU s.n. Metal alcalin moale, de culoare albă-argintie, foarte reactiv, care în natură se găsește sub formă de săruri și se întrebuințează ca îngrășământ agricol sau la fabricarea sticlei; potasiu. [Sil. -liu pron. -lìu; art. káliul; simb. K] (din germ. Kalium < lat. kali [din salsola kali = săricică, ciurlan, plantă din care, prin ardere, se obținea sodă] < ar. qalī, formă vulg. din qily = săricică; cenușa rezultată în urma arderii ei; v. și alcaliu) [def. NODEX; etim. TLF] Vezi definitia »

GIMNÁZIU, gimnazii, s. n. 1. (În Grecia antică) Școală în care tinerii absolvenți ai palestrei își desăvârșeau educația fizică și intelectuală. 2. Școală care cuprinde clasele (4) V-VIII. 3. (În unele țări) Liceu. – Din lat. gymnasium, fr. gymnase. Vezi definitia »

STÁGIU s.n. 1. Timp de practică pe care trebuie să o facă un începător pentru a dobândi experiență în profesiunea sau specialitatea sa. ♦ Stagiu militar = perioadă în care cineva își face serviciul militar. 2. Perioadă, etapă, stadiu de pregătire; situație tranzitorie. [Pron. -giu. / cf. lat. stagium, fr. stage]. Vezi definitia »