Definita cuvantului trăgaci
TRĂGÁCI, -CE, trăgaci, -ce, subst., adj. 1. S. n. Piesă mobilă din mecanismul unei arme de foc, de care se apasă cu degetul arătător pentru a declanșa percutorul. 2. S. m. Trăgător (II 2). 3. Adj. (Pop.; despre animale) Care trage (bine) la ham sau la jug; de tracțiune. – Trage + suf. -aci.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu trăgaci
pricolíci (pricolíci), s. m. – Strigoi, duh rău care ia înfățișarea de lup. – Var. tricolici, pricolic. Origine necunoscută. Aparține unei mitologii populare foarte răspîndite, cf. germ. Werwolf, fr. loup-garou, care ajunge pentru a convinge că în ultima parte a cuvîntului trebuie să vedem ngr. λύϰος „lup”. Prima parte rămîne nesigură; gr. θρίξ „păr” (Scriban) este improbabilă fonetic și dificilă semantic; πρίϰός „amar, trist” convine fonetic, dar nu și în privința sensului. Legătura cu rom. vîrcolac (Tiktin) nu este sigură. Din rom. provine mag. pirkorics (Edelspacher 24). Vezi definitia »
DECI- Element de compunere savantă care semnifică „de zece ori” și indică o măsură de zece ori mai mică decât unitatea. [< fr. déci-, cf. lat. decem – zece]. Vezi definitia »
râncáci adj. s.m. (pop.) 1. castrat rău; cu un testicul; rânc. 2. (om) desfrânat, lubric; impulsiv. 3. (s.m.) taur. Vezi definitia »
îngălmăcí, îngălmăcésc, vb. IV (reg., înv.) 1. a (se) amesteca, a (se) tulbura; a (se) încurca, a (se) învălmăși. 2. (fig.) a (se) zăpăci. Vezi definitia »
BĂRNÁCI, -E, bărnaci, -e, adj. (Reg.; despre culoarea feței și a ochilor, p. ext. despre oameni) Negricios, oacheș. – Magh. barnás. Vezi definitia »