Definita cuvantului trăgător
TRĂGĂTÓR, -OÁRE, trăgători, -oare, adj., subst. I. Adj. (Despre vite) Care efectuează o tracțiune; de muncă, de povară. II. S. m. și f. 1. Persoană care trage ceva. ◊ Trăgători de sfori = persoană care trage sforile păpușilor la teatrul de marionete; fig. persoană care uneltește. 2. Persoană (în special ostaș) care trage cu o armă de foc; trăgaci (2). ◊ Loc. adj. și adv. (Mil.; ieșit din uz) În trăgători = în lanț, unul după celălalt. 3. Persoană care emite o trată. III. S. f. 1. Fiecare dintre cele două curele care leagă scările de șa. ♦ Curea groasă cu care se aplicau în trecut pedepse corporale; p. ext. bătaie cu o astfel de curea. 2. Un fel de scăunel cu o deschizătură în care se bagă călcâiul cizmei, spre a o descălța. IV. S. n. Instrument de desen folosit la trasarea cu tuș a liniilor. – Trage + suf. -ător.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu trăgător
PARIÓR s. m. cel care pariază. (< fr. parieur) Vezi definitia »
scripeciór, scripecióri, s.m. (reg.) scripete mic folosit la mișcarea ițelor de la războiul de țesut. Vezi definitia »
TURBOREACTÓR s. n. reactor dintr-o turbină cu gaze și un compresor, folosit la propulsia prin reacție a avioanelor de mare viteză; turbodinam, turbojet. (< fr. turboréacteur) Vezi definitia »
TURBOCOMPRESÓR s. n. compresor dintr-un stator și un rotor cu palete, în care un fluid gazos se comprimă la o mare presiune. (< fr. turbocompresseur) Vezi definitia »
DRĂCUȘÓR, drăcușori, s. m. Diminutiv al lui drac; drăculeț. ♦ Fig. Copil vioi, zglobiu, neastâmpărat. – Drac + suf. -ușor. Vezi definitia »