MARȚ¹ s. n. invar. (În expr.) A face (pe cineva) sau a fi (ori a rămâne) marț = a) a bate (pe cineva) sau a fi bătut categoric la jocul de table, de cărți sau la altă întrecere; b) a întrece sau a fi întrecut, a depăși sau a fi depășit categoric; c) a face sau a fi pus în situația să nu mai poată obiecta sau spune nimic. [Var.: (pop.) marți s. n.] – Din tc. mars. Vezi definitia »

NODULÉȚ, nodulețe, s. n. Diminutiv al lui nod. – Nod + suf. -uleț. Vezi definitia »

ZMEULÉȚ, zmeuleți, s. m. Diminutiv al lui zmeu (I). [Pr.: zme-u] – Zmeu +suf. -uleț. Vezi definitia »

ALBÚȚ, -Ă, albuți, -e, adj. Diminutiv al lui alb. – Alb + suf. -uț. Vezi definitia »

gologoț, gologoți, s.m. (reg.) bulgăre rotund. Vezi definitia »