HIPOGÉN, -Ă adj. (despre roci) format la mari adâncimi. (< fr. hypogène) Vezi definitia »

AUTOTRÉN s. n. ansamblu format dintr-un autovehicul cu una sau mai multe remorci; (mil.) convoi de automobile. (< it. autotreno) Vezi definitia »

IZOANTIGÉN s. n. antigen prezent numai la anumiți indivizi ai unei specii, capabili de a determina formarea de izoanticorpi la indivizii aceleiași specii. (< izo- + antigen) Vezi definitia »

BENZÉN, benzeni, s. m. Hidrocarbură lichidă, incoloră, insolubilă în apă, extrasă din gudroanele cărbunilor de pământ sau din petrol, și care se folosește, ca decolorant, ca materie primă la fabricarea unor compuși organici etc. – Din fr. benzène. Vezi definitia »

EPILEPTOGÉN, -Ă adj. Care produce epilepsie sau provoacă fenomene epileptice. [< fr. épileptogène]. Vezi definitia »