POSTULÁȚIE s.f. (Jur.) Drept de a pleda pentru altcineva în fața unei instanțe judiciare; postulare. [Gen. -iei, var. postulațiune s.f. / < fr. postulation, lat. postulatio]. Vezi definitia »

CHEMIGRAFÍE s. f. tehnica gravării chimice a clișeelor tipografice; chemitipie. (< fr. chémigraphie) Vezi definitia »

PREZBIOPÍE s.f. Defect al ochiului care constă în micșorarea capacității de acomodare a cristalinului, făcând ca bolnavul să vadă mai clar obiectele îndepărtate decât pe cele apropiate; prezbitism, prezbiție. V. hipermetropie. [Pron. -bi-o-, gen. -iei. / < fr. presbyopie, cf. gr. presbys – bătrân, ops – vedere]. Vezi definitia »

ALĂMĂRÍE² s. f. Obiecte de alamă; alămuri. – Alamă + suf. -ărie. Vezi definitia »

ABERÁȚIE s.f. 1. Abatere de la o normă etc.; deformare, denaturare; rătăcire. V. absurditate. 2. Abatere de la tipul normal al speciei intervenită la unii indivizi, sub acțiunea condițiilor de mediu. 3. (Fiz.) Deformație a unei imagini, produsă de un sistem optic. ♦ Aberație vizuală = astigmatism. 4. (Astr.) Unghi format de direcția adevărată și de direcția aparentă din care este văzut un astru de pe Pământ. [Cf. fr. aberration, lat. aberratio < aberrare – a se îndepărta]. Vezi definitia »