AUDIÉNȚĂ s. f. 1. întrevedere oficială acordată de către un demnitar unei persoane care l-a solicitat. 2. interes pe care cineva îl poartă celui care i se adresează; atenție; succes. ♦ a avea ~ la public = a trezi interesul unui public numeros. 3. acceptare (entuziastă) a ceva. 4. (jur.) ședință de judecată în care are loc audierea părților. (< fr. audience, lat. audientia) Vezi definitia »

AVOCATÚRĂ s.f. Profesiunea de avocat. [Var. advocatură s.f. / cf. germ. Advokatur, it. avvocatura]. Vezi definitia »

AERODÍNĂ, aerodine, s. f. Vehicul aerian mai greu decât aerul¹. [Pr.: a-e-] – Din fr. aérodyne. Vezi definitia »

OMNIPREZÉNȚĂ, omniprezențe, s. f. Facultatea de a fi prezent pretutindeni; prezență a cuiva peste tot. – Din fr. omniprésence. Vezi definitia »

BUTOÁRCĂ, butorci, s. f. (Reg.) Butură (3). – Et. nec. Vezi definitia »