AUTODETERMINÁRE, autodeterminări, s. f. Principiu formulat de învățătura marxist-leninistă și aplicat de partidul clasei muncitoare, potrivit căruia o națiune dintr-un stat multinațional poate hotărî singură cu privire la problemele conducerii administrativ-politice proprii, putând merge până la despărțirea de stat. – Din auto¹- + determinare. Vezi definitia »

LOPĂTÁRE, lopătări, s. f. Acțiunea de a lopăta. – V. lopăta. Vezi definitia »

CALVINIZÁRE s. f. Faptul de a (se) calviniza. – V. calviniza. Vezi definitia »

RECEPÁRE, recepări, s. f. (Silv.) Tăiere de jos a puieților de arbori, pentru a provoca formarea unor noi tulpini prin lăstărire; recepaj. – Cf. fr. recepage. Vezi definitia »

AUTOPOLENIZÁRE s.f. Polenizare cu polen propriu, rezultat din staminele aceleiași flori în care se află și pistilul. [După fr. autopollinisation]. Vezi definitia »