Definita cuvantului turiță
TÚRIȚĂ, turițe, s. f. Plantă erbacee cu tulpina în patru muchii, cu flori albe sau verzi și cu fructe acoperite cu peri curbați la vârf, care se agață de hainele oamenilor, de lâna oilor etc. (Galium aparine). ◊ Compus: turiță-mare = plantă erbacee cu frunze păroase pe fața inferioară și cu foliole dințate, cu flori galbene-aurii grupate în formă de ciorchine și cu fructe cu ghimpi mici la bază; scai-mărunt (Agrimonia eupatoria). – Din scr. turica.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu turiță
BUTICÍCĂ, buticele, s. f. Diminutiv al lui bute. Vezi definitia »
CEVIÁNĂ s. f. (mat.) dreaptă care unește un vârf al unui triunghi cu un punct al laturii opuse. (< fr. cévienne) Vezi definitia »
PROMÍLĂ, promile, s. f. A mia parte dintr-o cantitate dată; proporție în raport cu o mie. – Din germ. Promille. Vezi definitia »
țachélă, țachéle, s.f. (reg.) oaie țigaie. Vezi definitia »
ZAHAROMICÓZĂ s.f. Boală produsă de zaharomices. [< fr. saccharomycose]. Vezi definitia »