Definita cuvantului turnură
TURNÚRĂ, turnuri, s. f. I. 1. Schimbare (neașteptată) survenită în desfășurarea unor împrejurări, unor evenimente etc.; cotitură, întorsătură. 2. Fel în care se prezintă lucrurile, fenomenele etc. ♦ Spec. Fel în care sunt așezate cuvintele într-o frază. II. Perniță sau bucată de stofă pe care femeile o purtau odinioară sub rochie, la spate, mai jos de talie. – Din fr. tournure.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu turnură
CASOLÉTĂ s.f. 1. Vas în care se ard parfumuri, mirodenii. ♦ Cutie de metal în care se sterilizează feși, vată și instrumente medicale. 2. Ornament în formă de vas, din care ies flăcări, folosit la arcuri de triumf, altare etc. [< fr. cassolette, cf. sp. cazoleta]. Vezi definitia »
ZARZUÉLĂ s.f. Gen al operetei spaniole, asemănător operei comice, apărut în sec. XVII prin integrarea unor intermedii muzicale într-o piesă de teatru. [Pron. sarsuélă] (din sp. zarzuela) Vezi definitia »
zăhăiálă (înv., reg.) s. f., g.-d. art. zăhăiélii; pl. zăhăiéli Vezi definitia »
îngineálă s.f. (reg., înv.) apă de opărit rufele. Vezi definitia »
pumnátă, pumnáte, s.f. (reg.) bentiță cusută de jur împrejurul părții de jos a rochiței. Vezi definitia »