SIBILÁNT, -Ă, sibilante, adj. (În sintagmele) Consoană sibilantă sau sunet sibilant (și substantivat, f.) = consoană articulată prin apropierea vârfului limbii de alveola superioară; consoană șuierătoare sau siflantă. – Din fr. sibilant. Vezi definitia »

PATÉNT³, -Ă I. adj. (despre încuietori, lacăte) construit în chip special pentru a prezenta garanții de soliditate, de bună funcționare. ♦ clește ~ (și s. n.) = clește pentru tăiat și lucrat sârmă. II. s. f. capsă. (< germ. Patent) Vezi definitia »

MARCÁNT, -Ă, marcanți, -te, adj. Care are o valoare deosebită, care iese în evidență; de seamă, important, remarcabil. ♦ Cu autoritate, cu influență. – Din fr. marquant, germ. markant. Vezi definitia »

INCANDESCÉNT, -Ă adj. în stare de incandescență. (< fr. incandescent, lat. incandescens) Vezi definitia »

RETROCEDÁNT, -Ă, retrocedanți, -te, adj., s. m. și f. (Persoană) care dă ceva înapoi, care retrocedează. – Din fr. rétrocédant. Vezi definitia »