Definita cuvantului spătar
SPĂTÁR2, spătari, s. m. Înalt demnitar la curtea domnească în timpul feudalității, care avea la început funcția de a purta la festivități spata domnească, iar mai tărziu pe cea de șef al armatei și al poliției. ◊ Mare spătar = comandant suprem al oștilor țării. – Ngr. spatharis.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu spătar
FALIMENTÁR, -Ă adj. 1. în stare de faliment; insolvabil. 2. (fig.) prăbușit, ruinat, distrus. (< it. fallimentare) Vezi definitia »
TROACÁR s.n. Jachetă femeiască lungă; un fel de pardesiu trei sferturi. [Pl. -re. / < fr. trois-quarts]. Vezi definitia »
SANITÁR, -Ă I. adj. 1. referitor la sănătate, la igiena publică. ♦ punct ~ = mică unitate de asistență medicală; agent ~ (și s. m.) = persoană din cadrul personalului medical inferior care se ocupă cu îngrijirea bolnavilor (în mediul rural). 2. (despre instalații) care servește la distribuirea, la evacuarea apei, la igiena unei locuințe. II. s. m. ostaș din serviciul de îngrijire a răniților în armată. (< fr. sanitaire) Vezi definitia »
MULTIPÁR, -Ă adj., s. f. 1. (femeie) care a născut de mai multe ori. 2. (femelă) care naște mai mulți pui deodată. (< fr. multipare) Vezi definitia »
SEGMENTÁR, -Ă adj. Compus, provenit din segmente, din frânturi. [Cf. fr. segmentaire]. Vezi definitia »