SÚMĂ, sume, s. f. 1. Rezultatul operației de adunare a unor numere, a unor cantități sau a unor lucruri de același fel; total. ◊ Sumă aritmetică = rezultatul adunării unui șir de numere luate în valoare absolută. Sumă algebrică = rezultatul adunării unor cantități de același fel, ținând seama de semnul lor. ♦ Cantitate totală, totalitate. Cantitate de bani. ◊ Expr. A-și face suma = a agonisi atât cât crede că îi trebuie. Număr (mare); mulțime, sumedenie. – Din lat. summa, pol. suma. Vezi definitia »

CAÚSTICĂ s.f. – V. caustic (3) [DEX'98] Vezi definitia »

nirníță, nirníțe, s.f. (reg.) femeie proastă și încrezută. Vezi definitia »

PERITENONÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație a țesutului peritendinos. [< fr. périténonite]. Vezi definitia »

șuflénderiță, șuflénderițe, s.f. (reg.) 1. zdreanță mică, ruptură mică. 2. femeiușcă de moravuri ușoare. 3. termen depreciativ dat de țărani orășencelor. Vezi definitia »