CANONÁRH, canonarhi, s. m. Monah însărcinat cu orânduirea slujbei la strană în mănăstirile și catedralele ortodoxe. – Din ngr. kanonárhis. Vezi definitia »

poliárh, poliárhi și poliárși, s.m. (înv.; în unele țări) fiecare dintre conducătorii unei poliarhii (v.). Vezi definitia »

EXÁRH s.m. 1. Titlu dat unor înalți demnitari din Imperiul roman de răsărit, care guvernau provinciile din Italia, din Africa etc. în locul împăratului de la Constantinopol. 2. Căpetenie a unei biserici ortodoxe autonome. ♦ Organ bisericesc de inspecție pentru mănăstirile care aparțin de o eparhie ortodoxă. [Pron. eg-zarh. / cf. fr. exarque, lat. exarchus, gr. exarchos – șef]. Vezi definitia »

ARISTÁRH s. m. critic sever, dar drept. (< fr. aristarque) Vezi definitia »

ALIGARH, oraș în N Indiei (Uttar Pradesh); 353 mii loc. (1984). Ind. sticlei, celulozei și hîrtiei; prelucr. metalelor. Covoare. Universitate. Vezi definitia »