Definita cuvantului triumvir
TRIUMVÍR, triumviri, s. m. (În Roma antică) Fiecare dintre cei trei membri ai triumviratului. [Pr.: tri-um-] – Din lat., fr. triumvir.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu triumvir
talaghír, talaghíre, s.n. (înv.; pop.) 1. frână, piedică (la roți). 2. persoană grasă, greoaie. 3. musafir nepoftit. Vezi definitia »
Fir subțire din material plastic, de care se leagă cârligul undiței. pl.meșine, reg. Dobrogea, gutã. Vezi definitia »
ȘTÁIR s. n. v. ștaier. Vezi definitia »
parișoșír, parișoșíri, s.m. (înv.) epitrop. Vezi definitia »
haractír (-ruri), s. n. – Caracter. Ngr. χαραϰτήρ (Gáldi 194). Este dublet al lui caracter, s. n., din fr. caractère. Sec. XVIII, înv. Vezi definitia »