sétcă (-ci), s. f. – Plasă de pescuit. Rus. šetka (Tiktin). Vezi definitia »

GLABÉLĂ, glabele, s. f. Regiune anatomică situată la rădăcina nasului, între arcadele sprâncenelor. – Din fr. glabelle. Vezi definitia »

TRÓMPĂ, trompe, s. f. 1. Excrescență cărnoasă în formă de tub, care prelungește nasul la elefant, la tapir etc. și care servește la pipăit și la apucat. ♦ Prelungire a capului sau a gurii la unele animale nevertebrate (care servește la supt). 2. Canal prin care se elimină ovulele formate în ovar. 3. (În sintagma) Trompa lui Eustache = canal interior al urechii, care face legătura între timpan și faringe. 4. Aparat folosit pentru ventilarea sau evacuarea gazelor dintr-un recipient, dintr-o încăpere etc., pentru a realiza un vid. 5. Element de construcție în formă de boltă trunchiată, înlesnind de obicei trecerea de la un plan pătrat la un plan poligonal sau circular. – Din fr. trompe. Vezi definitia »

acceptánță s. f. Fază a unui dialog, a unei relații interpersonale, realizată pe baza încrederii, ori a consensului de idei; accepție. (< engl. acceptance) Vezi definitia »

chépă (-pe), s. f. – Hering (Clupea alosa). Ven. chiepa, it. cheppia (Tiktin). Vezi definitia »