OLEFÍNĂ, olefine, s. f. (Chim.) Alchenă. – Din fr. oléfines. Vezi definitia »

ȘÁTRĂ, șatre, s. f. 1. Cort în care se adăpostesc țiganii nomazi; p. ext. grup de corturi care alcătuiesc locuințele unei comunități țigănești nomade. ◊ Loc. adj. De șatră = țigănesc; nomad. ◊ Expr. (Fam.) A umbla (sau a se muta) cu șatra = a se muta deseori, pe neașteptate, cu toate lucrurile, din loc în loc. ♦ Comunitate de țigani nomazi. 2. (Înv.) Cort de tabără. 3. (Pop.) Construcție rudimentară care servește ca adăpost pentru vite, pentru uneltele gospodăriei etc. ♦ Baracă de scânduri, acoperită cu pânză, în care negustorii își vând mărfurile la târg. [Pl. și: șetre] – Din bg., scr. šatra, magh. sátor. Vezi definitia »

EPITRÓPĂ s. f. concesie (2). (< fr. épitrope, gr. epitrope) Vezi definitia »

ASINDÉZĂ s. f. incapacitate a cromozomilor omologi de a forma perechi în cursul meiozei. (< fr. asyndèse) Vezi definitia »

podoáră s.f. (reg.) pățanie. Vezi definitia »