Definita cuvantului troian
TROIÁN2, -Ă, troieni, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține Troiei, privitor la Troia, din (sau de la) Troia. ◊ Calul troian = a) uriaș cal de lemn construit, potrivit legendelor antice, după îndemnul lui Ulise, de locuitorii din Ahaia în timpul războiului troian și în care aceștia s-au ascuns, contribuind la căderea Troiei; b) fig. mijloc perfid folosit pentru subminarea cuiva. 2. S. m. și f. Locuitor al Troiei. [Pr.: tro-ian] – Troia (n. pr.) + suf. -ean.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu troian
RUSTICÁN, -Ă adj. (Italienism) De la țară, de țăran; țărănesc; campestru; rustic. [< it. rusticano]. Vezi definitia »
PROSTOVÁN, -Ă, prostovani, -e, adj. (Pop. și fam.; adesea substantivat) Prostănac. – Prost + suf. -ovan. Vezi definitia »
ROMÁN, -Ă adj. Propriu Romei antice sau Imperiului roman. ♦ (Despre caractere tipografice) Format din linii perpendiculare și unghiuri drepte. ♦ Cifre romane = cifre reprezentate prin litere sau combinații de litere. ♦ Arta romană = arta dezvoltată în Roma antică și apoi în Imperiul roman între sec. IV î.e.n. și IV e.n., care se caracterizează în arhitectură prin edificii grandioase de o mare diversitate, în sculptură cultivând cu precădere portretul puternic individualizat, iar în pictură prin ansambluri de frescă și de mozaic cu tematică bogată. ♦ Balanță romană = balanță formată dintr-o pârghie cu brațe neegale, mobilă în jurul unui ax orizontal, pe brațul mai lung și gradat alunecând o greutate care echilibrează obiectul de cântărit. // s.m. și f. 1. Persoană care făcea parte din populația de bază a statului roman. 2. Locuitor al Romei. [< lat. romanus, cf. fr. romain, it. romano]. Vezi definitia »
HÁRDPAN, hardpane, s. n. Strat impermeabil pe care nu-l pot străbate rădăcinile plantelor, format din hidroxizi de fier și alți coloizi care se precipită. – Din engl. hard pan. Vezi definitia »
HIPERBOREÁN, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din extremul nordic; arctic, boreal; hiperboren. (< fr. hyperboréen) Vezi definitia »