tătícă (= tătic) s. m. (pl. tătici) Vezi definitia »

MONÁDĂ s.f. 1. Termen folosit de diverși filozofi pentru desemnarea celei mai simple unități indivizibile materiale sau spirituale din care ar fi alcătuită lumea. 2. Organism inferior, unicelular, care face trecerea de la plante la animalele cele mai simple. [Cf. fr. monade, germ. Monade < gr. monas – unitate]. Vezi definitia »

ȘANTÉZĂ, șanteze, s. f. (Rar) Cântăreață într-un local de petrecere. – Din fr. chanteuse. Vezi definitia »

GERIOPSIHÓZĂ s. f. psihoză cu debut în perioada senescenței. (< engl. geriopsychosis) Vezi definitia »

PAROTÍDĂ adj., s. f. fiecare dintre cele două glande salivare situate sub ureche. (< fr. parotide) Vezi definitia »