boálă (-óli), s. f. – 1. Maladie, afecțiune, beteșug. – 2. Calamitate, dezastru. – 3. Hoit, mortăciune; termen ofensiv care se folosește cu privire la animale, și uneori și la oameni. Sl. bolĭ „bolnav” (Miklosich, Slaw. Elem., 15), cf. sb. bol(a) „boală”, rus. bolĭ „durere”. Cf. boli și bolnav; bală. Vezi definitia »

TELEORMĂNEÁNCĂ, teleormănence, s. f. Femeie născută și crescută în județul Teleorman. ♦ Locuitoare din județul Teleorman. [Pr.: -le-or-] – Teleormănean + suf. -că. Vezi definitia »

SINTÁXĂ s. f. 1. parte a gramaticii care studiază regulile privitoare la îmbinarea cuvintelor în propoziții și a propozițiilor în fraze. ♦ ~ poetică = ansamblu de procedee stilistice care, folosind topica propoziției și a frazei, sporesc expresivitatea limbii literare. 2. parte a semioticii care studiază construcțiile formale, modul în care semnele se leagă între ele; sintactică. 3. ~ decorativă = ansamblul regulilor compoziției decorative. 4. (inform.) ansamblul regulilor ce descriu modul de alcătuire a programelor conexe. (< fr. syntaxe, lat., gr. syntaxis) Vezi definitia »

LANOLÍNĂ s. f. substanță grasă, gălbuie, din spălarea lânii brute, folosită în medicină, în industrie și în cosmetică. (< fr. lanoline) Vezi definitia »

SPIROGRÁMĂ s.f. Diagramă obținută la spirograf. [Cf. fr. spirogramme]. Vezi definitia »