Definita cuvantului receptacul
RECEPTÁCUL, receptacule, s. n. Porțiune terminală a axului floral, care, de obicei, este mai îngroșată, formând partea susținătoare a florii, și care adesea se prelungește, alcătuind pedunculul floral. [Var.: receptácol s. n.] – Din fr. réceptacle, lat.receptaculum.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu receptacul
POSTCÁLCUL, postcalcule, s. n. 1. Calculare a prețului de cost al unei lucrări pe baza cheltuielilor făcute; postcalculație. 2. Serviciu contabil dintr-o întreprindere care se ocupă cu postcalculul (1). – Post1- + calcul. Vezi definitia »
FLOCÚL s. n. fiecare dintre regiunile discului solar care apar pe fotografii sub formă de nori strălucitori. (< engl. flocule, lat. flocculus) Vezi definitia »
HIERODÚL, -Ă I. s. m. f. (ant.) sclav în serviciul unui templu grecesc. II. s. f. prostituată a templului în religia mesopotamiană. (< fr. hiérodoule) Vezi definitia »
BEDA VENERABILUL (672/673-735), istoric și teolog englez. Autor a numeroase scrieri, dintre care cea mai valoroasă este „Historia Ecclesiastica Gentis Anglorum”, importantă sursă istorică a epocii. Vezi definitia »
a dospi cozonacul expr. a lenevi, a trândăvi. Vezi definitia »