DISIPATÓR, disipatoare, s. n. (Tehn.) Corp, sistem tehnic sau instalație care disipează energie sau căldură. – Din fr. dissipateur. Vezi definitia »

MONTÓR, -OÁRE s.m. și f. Montator. [< fr. monteur]. Vezi definitia »

GÂDILĂTÓR, -OÁRE, gâdilători, -oare, adj. (Rar) Care gâdilă; care produce a senzație plăcută. [Var.: gâdilitór, -oáre adj.] – Gâdila + suf. -ător. Vezi definitia »

secfestrarisitór, secfestrarisitoáre, s.m. și f. (înv.) persoană însărcinată cu punerea sub sechestru a averii unui debitor; executor al unui sechestru; sechestrator. Vezi definitia »

URCIOR², urcioare, s. n. Mic furuncul care apare la rădăcina genelor. [Var.: ulciór s. n.] – Lat. hordeolus (după urcior¹). Vezi definitia »