șutéu, șutéi, s.m. și șutéie, s.n. (reg.) 1. (s.m.; înv.) brutar. 2. (s.n.) anexă într-o gospodărie (care servește ca bucătărie, în care se găsește cuptorul de copt pâine sau velnița). 3. (s.n.; în forma: șâtău) vas în care se pune cânepa toarsă. 4. (s.n.; în forma: șutău) leasă de nuiele pe care se usucă sau se afumă fructele. Vezi definitia »

EXTEMPORANÉU, -EÉ adj. 1. care nu depinde de timp; imprevizibil. 2. (despre medicamente) preparat sau administrat fără amânare. (< lat. extemporaneus, fr. extemporané) Vezi definitia »

PANACÉU, panacee, s. n. Medicament despre care se credea odinioară că vindecă orice boală. [Var.: (înv.) panacée s. f.] – Din lat. panacea, fr. panacée. Vezi definitia »

clișéu (clișée), s. n. – 1. Imagine fotografică negativă. – 2. Expresie banalizată, șablon. Fr. cliché. – Der. clișa, vb. Vezi definitia »

PLEBÉU s.m. Cetățean roman care aparținea plebei. ♦ (Liv.) Om de rând. [< lat. plebeius]. Vezi definitia »