ELECTROANESTEZÍE, electroanestezii, s. f. Anestezie bazată pe folosirea curenților electrici. [Pr.: -tro-a-] – Din fr. électro-anesthésie. Vezi definitia »

LOGOPATÍE s.f. Defect de vorbire care constă în exprimarea încâlcită a gândurilor. [Gen. -iei. / < fr. logopathie, cf. gr. logos – vorbă, pathos – suferință]. Vezi definitia »

CALEFÁCȚIE s.f. Fenomenul de împiedicare a contactului direct dintre o picătură de lichid și suprafața unui metal încălzit pe care cade picătura, datorită stratului de vapori care se formează între acesta și suprafața metalului. [Cf. fr. caléfaction]. Vezi definitia »

TEOCRAȚÍE, teocrații, s. f. Formă de guvernământ caracteristică lumii antice, în care autoritatea, considerată ca emanând de la divinitate, este exercitată de preoți; stat cu o astfel de formă de guvernământ. [Pr.: te-o-] – Din fr. théocratie. Vezi definitia »

TENORAFÍE s.f. (Med.) Sutură a tendoanelor. [Gen. -iei. / < fr. ténorraphie, cf. gr. tenon – tendon, raphe – sutură]. Vezi definitia »