KAÓN, kaóni, s.m. a. Particulă elementară, mezonul K. b. Mezon instabil care poate să prezinte sarcină electrică sau să fie neutră și este de aproximativ 970 de ori mai greu decât un electron. (din fr. kaon < vocab. științif. internaț. ka = kappa [de la mezonul K, denumirea sa anterioară) + suf. -on) [def. a. MDN, b. MW] Vezi definitia »

CREIÓN, creioane, s. n. 1. Ustensilă pentru scris sau desenat, constituită dintr-o mină neagră sau colorată, protejată de un înveliș de obicei din lemn; bețișor făcut din argilă combinată cu diferite substanțe, cu care se poate desena în diferite culori. 2. Desen realizat în creion (1). 3. Fig. Mod de a scrie, de a compune; ușurința de a scrie, de a compune ceva (valoros). 4. Obiect în formă de creion (1) preparat din substanțe cosmetice, folosit ca fard. 5. (În sintagma) Creion luminos = dispozitiv electronic folosit pentru introducerea datelor și informațiilor în minicalculatoare. – Din fr. crayon. Vezi definitia »

CRENOPLANCTÓN s. n. planctonul apelor de izvoare. (< fr. crénoplancton) Vezi definitia »

DOMINIÓN s.n. Stat care făcea parte din Imperiul britanic (azi din Commonwealth), depinzând de metropolă și având numai formal o oarecare autonomie. [Pron. -ni-on, pl. -oane. / < fr., engl. dominion]. Vezi definitia »

AMIDON (‹ fr.) s. n. Polizaharid conținut în vegetale (grăunțe, tuberculi și fructe). Este alcătuit din amiloză și amilopectină. Prin hidroliză se transformă în glucoză. Constituie o sursă însemnată de glucide pentru alimentația omului și a animalelor. Se obține mai ales din cartofi și cereale. Se utilizează pentru prepararea glucozei, dextrinei, în industria spirtului etc. Vezi definitia »