VISCOLITÚRĂ, viscolituri, s. f. (Pop.) Viscolire. ♦ (Concr.) Zăpadă viscolită, troian de zăpadă îngrămădită de viscol. – Viscoli + suf. -tură. Vezi definitia »

PERISFÉRĂ s. f. Înveliș extern al pământului, care se întinde de la suprafața acestuia până la adâncimea de 1200 km. – Din fr. périsphère. Vezi definitia »

gógă s.f. (reg., înv.) 1. nucă cojită. 2. gogoriță. Vezi definitia »

CLAVIATÚRĂ s. f. 1. sistemul clapelor la orgă, pian, clavecin, acordeon etc. 2. totalitatea clapelor sau a butoanelor de comandă la mașina de scris ori la calculat etc. 3. grup de robinete care deservesc conductele legate la o pompă, la un rezervor. (< germ. Klaviatur) Vezi definitia »

ierbotínă s.f. (reg.) ierburi nefolositoare; buruieni, ierbotăcină. Vezi definitia »