IATROGÉN, -Ă adj. Referitor la, produs prin iatrogenie. [< fr. iatrogène]. Vezi definitia »

APPENZELL AUSSERHODEN [ápənțel ausərodən], semicanton în NE Elveției; 243,5 km²; 49,8 mii loc. (1988). Centru ad-tiv: Herisau. Creșterea animalelor. Turism. Vezi definitia »

TERMOGÉN, -Ă adj. Care produce, generează căldură. // s.n. Medicament care se aplică pe corp pentru a obține o reacție terapeutică locală. [< fr. thermogène, cf. gr. thermos – cald, gennan – a produce]. Vezi definitia »

BIOGÉN, -Ă I. adj. 1. esențial pentru menținerea vieții. 2. produs prin acțiunea organismelor vii. II. s. n. preparat din culturi de bacterii, care îmbogățește solul în azot, folosit pentru a spori productivitatea leguminoaselor. (< fr. biogène) Vezi definitia »

ANTWERPEN (ANVERS [ãvér]), oraș în N Belgiei, mare port maritim la estuarul fluviului Schelde (86,2 mil. t trafic, 1985); 1,1 mil. loc. (1987, cu suburbiile). Nod de comunicații. Aeroport (Deurne). Șantiere navale. Metalurgia neferoaselor, prelucr. petrolului (rafinăria „Petrofina” – capacitate 14,9 mil.. t anual); ind. textilă (muselinuri, dantele), a automobilelor, prelucr. lemnului, alim., șlefuirea diamantelor. Monumente: catedrală gotică (sec. 14-16), Biserica Saint Paul (sec. 16), primărie (sec. 16), Muzeul Regal de Arte Frumoase (sec. 19). Întemeiat în sec. 7. Începînd cu sec. 13 cunoaște o dezvoltare rapidă, devenind, după decăderea orașului Bruges (sec. 15), cel mai bogat oraș al Țărilor de Jos și centrul financiar al Europei (din 1460 funcționează prima bursă din lume). Distrus de spanioli la sfîrșitul sec. 16, orașul decade; din sec. 19 a cunoscut o nouă epocă de înflorire economică, o dată cu construirea Canalului Albert (1930-1939), devenind pr. centru economic al țării. Vezi definitia »