CARCINOÍD, -Ă I. adj. referitor la tumorile maligne. II. s. n. pl. grup de tumori din celulele endocrine cu granulații citoplasmatice, în organele derivate din tubul intestinal primitiv. (< fr. carcinoïde/s/) Vezi definitia »

RIZOÍD s.n. (Biol.) Structură în formă de rădăcini la mușchi și la licheni. [Pron. -zo-id. / < fr. rhizoïde, cf. gr. rhiza – rădăcină, eidos – formă]. Vezi definitia »

HASID, hasidim, s.m. Membru al uneia sau mai multe secte mistice evreiești, în special al uneiea fondate în secolul 18. Adverb: Hasidic. Adjectiv: Hasidit. De la evreiescul hasid: pios Sursa: The Oxford Concise Dictionary, Oxford at the Clarendon Press Vezi definitia »

TIROÍD, -Ă, tiroide, adj. Tiroidian. ◊ Glandă tiroidă (și substantivat, f.) = glandă cu secreție internă, situată în partea anterioară a gâtului, în fața traheii, ai cărei hormoni influențează creșterea, metabolismul etc. – Din fr. thyroide. Vezi definitia »

MONOACÍD adj.m. (Despre acizi) Cu un singur atom de hidrogen. [Cf. fr. monoacide]. Vezi definitia »