DIPÓL s. m. fiecare dintr-o pereche de mici poli electrici sau magnetici, egali în valoare absolută și de semn contrar, foarte apropiați unul de altul. (< fr. dipôle) Vezi definitia »

PIRÓL, piroli, s. m. Compus organic sub formă de lichid incolor cu miros de cloroform, produs prin distilarea uleiului de oase și folosit la fabricarea unor coloranți. – Din fr. pyrrol. Vezi definitia »

la opt sute și un pol expr. (înv.) elegant. Vezi definitia »

ALGÓL s. n. (Inform.) Limbaj simbolic folosit în programarea automată orientat în probleme de calcul științific. – Din engl., fr. algol. Vezi definitia »

AERÍCOL, -Ă adj. (despre plante) care crește în aerul liber; epifit. (< fr. aéricole) Vezi definitia »