Definita cuvantului triptic
TRIPTÍC, triptice, s. n. Tablou compus din trei părți separate (prinse în balamale în așa fel încât părțile laterale să se închidă peste cea din mijloc), pe care sunt pictate scene sacre și chipuri de sfinți, de zei etc. sau sunt scrise, sub formă de pomelnic, nume de ctitori, de domni etc. ♦ P. gener. Ansamblu alcătuit din trei părți distincte. – Din fr. triptyque.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu triptic
FUGÁRNIC, -Ă, fugarnici, -ce, adj. (Rar) Fugitiv, nestatornic. ♦ (Substantivat) Animal (în special cal) care fuge, care este silit să fugă. – Fugar + suf. -nic. Vezi definitia »
BENZÉNIC, -Ă, benzenici, -e, adj. (Despre corpuri sau grupuri moleculare) În a cărui compoziție intră benzenul; care aparține familiei benzenului. – Fr. benzénique. Vezi definitia »
CARDÁNIC, -Ă adj. 1. Care dă voie unui obiect în suspensie să-și păstreze poziția orizontală. 2. (Despre un sistem de articulație) Care permite unei piese să stea într-o poziție favorabilă pentru transmiterea mișcării. ◊ Ax cardanic = arbore de transmisie care leagă cutia de viteze a unui motor cu arborele diferențialului. [< it. cardanico]. Vezi definitia »
SOFIÁNIC, -Ă adj. (despre o creație spirituală) care dă expresie sentimentului că transcendentul coboară, revelându-se în orice întruchipare a cosmosului. (cf. Sf. Sofia, bazilică din Constantinopol) Vezi definitia »
MÁLIC adj. acid ~ = acid din mere și din numeroase vegetale. (< fr. malique) Vezi definitia »