SPECÍFIC, -Ă adj. Propriu unei ființe, unui lucru sau unui fenomen; particular, distinctiv. ♦ Care se raportă la o unitate. // s.n. Caracterul propriu, particular (a ceva sau al cuiva); notă distinctivă. ♦ Specific național = sumă a caracteristicilor unei culturi, arte, literaturi care provin din trăsăturile proprii poporului și istoriei sale. [Cf. fr. spécifique, it. specifico]. Vezi definitia »

SOCRÁTIC, -Ă adj. Care ține de doctrina lui Socrate. ◊ Școli socratice = denumire generică dată unor școli filozofice grecești întemeiate de discipoli ai lui Socrate. [< fr. socratique, cf. Socrate – filozof grec din antichitate]. Vezi definitia »

FOTOTRÓPIC, -Ă adj. referitor la fototropism; fototrop. (< fr. phototropique) Vezi definitia »

EXEGÉTIC, -Ă adj. care explică, interpretează; bazat pe exegeză. ♦ școală ~ă = curent în dreptul burghez care consideră că textele de lege trebuie interpretate scrict literal și logic-formalist. (< fr. exégétique) Vezi definitia »

PALEÁRCTIC, -Ă, palearctici, -ce, adj. Din părțile nordice ale lumii vechi. [Pr.: -le-arc-] – Din fr. paléarctique. Vezi definitia »