PRESETÚPĂ, presetupe, s. f. Garnitură de etanșare a unui organ mobil al unei mașini; presgarnitură. – Din fr. presse-étoupe. Vezi definitia »

BRAȘOVEÁNCĂ, brașovence, s. f. Căruță sau trăsură mare cu coviltir. – Din brașovean + suf. -că. Vezi definitia »

scotínă, scotíne, s.f. (înv.) vită, animal. Vezi definitia »

TÉRȚĂ s. f. 1. (muz.) interval de trei trepte al gamei diatonice; treapta a treia de la o treaptă dată. 2. (la unele jocuri de cărți) serie de trei cărți succesive (as, rege și damă) de aceeași culoare, în ordine crescândă. 3. a treia poziție, de apărare la scrimă. 4. (fam.) a fi în ~ (cu cineva) – a flirta. (< it. terza) Vezi definitia »

NÉUMĂ s.f. Semn de notație muzicală, constând din puncte și virgule fără portativ, folosită în evul mediu mai ales pentru cântecele liturgice. ♦ Frază muzicală a cărei ultimă silabă se prelungește sau care este cântată fără cuvinte. [Pron. neu-. / cf. fr. neume, it., lat., gr. neuma]. Vezi definitia »