IÉPURE, iepuri, s. m. Gen de mamifere din ordinul rozătoarelor, cu urechile lungi, cu doi dinți incisivi suplimentari pe falca superioară, cu picioarele dinapoi mai lungi decât cele dinainte și cu coada foarte scurtă; animal din acest gen, vânat pentru carnea și blana lui. ◊ Expr. Nu știi de unde sare iepurele = nu poți să știi de unde îți vine soluționarea unei probleme. – Lat. lepus, -oris. Vezi definitia »

însorăríre, s.f. (înv.) împreunare sau comasare a două părți dintr-o moșie sau a două moșii. Vezi definitia »

MANIPULÁRE s.f. Acțiunea de a manipula și rezultatul ei; manipulație; manevrare. [< manipula]. Vezi definitia »

storcitoáre s. f. (pl. storcitori) Vezi definitia »

CODIFICÁRE, codificări, s. f. Acțiunea de a codifica. – V. codifica. Vezi definitia »