Definita cuvantului reconstituire
RECONSTITUÍRE, reconstituiri, s. f. Acțiunea de a reconstitui și rezultatul ei. 1. Recompunere. 2. Refacere a unor acte de stare civilă pierdute, distruse sau aflate în străinătate, de unde nu pot fi obținute. 3. (Jur.) Restabilire a împrejurărilor în care s-a comis o infracțiune. 4. (Ling,) Reconstrucție. – V. reconstitui.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu reconstituire
PRACTICÁRE, practicări, s. f. Acțiunea de a practica și rezultatul ei; practică. – V. practica. Vezi definitia »
MUSTĂCÍRE, mustăciri, s. f. (Rar) Faptul de a mustăci; semn de nemulțumire, cârtire. – V. mustăci. Vezi definitia »
DEZÍCERE s.f. Acțiunea de a (se) dezice și rezultatul ei; dezmințire, negare, retractare. [Var. deszicere s.f. / < dezice]. Vezi definitia »
JILĂVÍRE, jilăviri, s. f. Acțiunea de a (se) jilăvi. – V. jilăvi. Vezi definitia »
DOCTORIZÁRE s.f. Tratare a benzinelor cu plumbit de sodiu și floare de sulf în scopul îndepărtării unor compuși de sulf. [După engl. doctor treatment]. Vezi definitia »