ELECTORÁT s. n. 1. demnitatea de elector (II). 2. teritoriu supus unui elector (II). 3. totalitatea alegătorilor în cadrul unor alegeri generale. (< fr. électorat, germ. Electorat) Vezi definitia »

STRIÁT, -Ă adj. cu striații. ♦ mușchi ~ți = mușchi constituiți din fibre lungi. (< fr. strié, lat. striatus) Vezi definitia »

FORMÁT², -Ă, formați, -e, adj. Instruit, educat, pregătit. ♦ Maturizat; matur. – V. forma. Vezi definitia »

MOȚÁT, -Ă, moțați, -te, adj. 1. (Despre oameni și animale) Care poartă moț¹ (1), cu moț. ♦ Fig. Care caută să iasă în evidență, care se crede superior; îndrăzneț, cu gura mare. 2. Cu vârf ascuțit, țuguiat. – V. moța. Vezi definitia »

SUBDEZVOLTÁT, -Ă adj. Insuficient dezvoltat. ♦ (Despre țări) Caracterizat prin subdezvoltare. [< sub- + dezvoltat, după fr. sous-développé]. Vezi definitia »