FLUIERÁR, fluierari, s. m. 1. Persoană care cântă din fluier (1); fluieraș (2). 2. (Reg.) Meșter care face fluiere (1). 3. Nume dat mai multor păsări care emit sunete ca ale fluierului (1), dintre care cea mai cunoscută are capul și spatele negru cu pete galbene-aurii, ciocul lung și subțire și picioarele lungi (Charadrius pluvialis). [Pr.: flu-ie-] – Fluier + suf. -ar. Vezi definitia »

BISECULÁR, -Ă adj. de două secole. (< fr. biséculaire) Vezi definitia »

PRESCURÁR, prescurari, s. m. (Rar) Cel care face prescuri. – Din prescură + suf. -ar. Vezi definitia »

CESIONÁR, -Ă, cesionari, -e, s. m. și f. Persoană care beneficiază de un contract de cesiune, căreia i se transferă de la altcineva un bun sau un drept. [Pr.: -si-o-] – Din fr. cessionnaire. Vezi definitia »

coșbár s.n. sg. (reg.) coajă de cireș, paltin etc., care se pune pe stupii de albine contra ploii și soarelui; căptar. Vezi definitia »