Definita cuvantului recto
RÉCTO s. n. invar. (în opoziție cu verso) Prima pagină a unei foi (scrise, tipărite etc.); pagina din dreapta a unei cărți, a unui manuscris etc. – Din fr., lat. recto.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu recto
STREPTO-/STREPSI- elem. „răsucit, spiralat”; „streptococ”. (< fr. strepto-, strepsi-, cf. gr. streptos, strepsis) Vezi definitia »
PLANCTO- /PLANCTONO- elem. „plancton”. (< fr. plancto-, planctono-, cf. gr. plankton, -onos, rătăcitor) Vezi definitia »
ÁUTO s.n. (Lit.) Dramă sacră într-un act, întâlnită în Spania și Portugalia în sec. XV. [Pron. a-u-. / < sp., port. auto, cf. lat. auctum – acțiune dramatică]. Vezi definitia »
DIALECTO- elem. „grai, dialect”. (< fr. dialecto-, cf. gr. dialektos) Vezi definitia »
GENIT(O)- elem. „organ genital”. (< fr. genit/o/-, cf. lat. genitus, născut) Vezi definitia »