CULMÍȘ, culmișuri, s. n. (Pop.) Culme (1). – Culme + suf. -iș. Vezi definitia »

babáș s. m. – Ceară nefolositoare, ceară veche; resturi de ceară în general. Probabil legat de mag. bábos (DAR; cf. Lokotsch 201). Vezi definitia »

RĂMURÍȘ, rămurișuri, s. n. Totalitatea ramurilor unui copac; desiș; rămuriște. – Ramură + suf. -iș. Vezi definitia »

HAȘÍȘ s. n. Substanță narcotică extrasă din vârfurile înflorite ale unei specii de cânepă exotică (Cannabis indica), folosită ca excitant psihic, care, consumată sistematic, dă toxicomanii grave. – Din fr. haschisch. Vezi definitia »

tilehúș s.n. (reg.) ghețuș. Vezi definitia »