círtă (círte), s. f. – 1. Trăsătură. – 2. Cantitate mică, pic. – 3. Moment, secundă. Sl. črŭta (Miklosich, Slaw. Elem., 52; Cihac, 56; Pușcariu, Dacor., VIII, 349); cf. ciort, care aparține aceleiași rădăcini. După Edelspacher 12, din rom. provine mag. csirta. Din aceeași familie fac parte ciorsăi; certat, adj. (tăiat), din sl. čertŭ (Pușcariu, Dacor., IV, 680); cest, s. n. (înv., bucată, fragment, crîmpei), din bg. čest (Tiktin). Vezi definitia »

lấncotă, lấncote, s.f. (înv.) 1. undiță. 2. (fig.) viclenie, înșelăciune. Vezi definitia »

jérpeliță (jórpeliță), s.f. (reg., înv.) un produs al laptelui. Vezi definitia »

PAPÍLĂ s.f. 1. Proeminență de pe suprafața dermei sau a unor mucoase, care dă pielii sensibilitate. 2. Mică protuberanță rigidă alungită de pe suprafața unor părți ale plantei. [< fr. papille, cf. lat. papilla]. Vezi definitia »

LIMÁNDĂ s.f. v. cambulă Vezi definitia »