MATEMÁTIC, -Ă I. adj. referitor la matematică, bazat pe principiile matematicii. ◊ (adv.) exact, precis, riguros. II. s. f. știință care studiază mărimile, relațiile cantitative și formele spațiale cu ajutorul raționamentului deductiv, entitățile de natură abstractă, precum și relațiile dintre acestea. (< fr. mathématique, lat. mathematicus, gr. mathematikos, /II/ lat. mathematica, it. matematica) Vezi definitia »

BICÍCLIC, -Ă adj. 1. cu două cicluri. ◊ (despre compuși organici) care conține două cicluri închise în formulă. 2. (bot.) dispus în două verticile sau cercuri. (< fr. bicyclique) Vezi definitia »

ONTOGÓNIC, -Ă adj. Referitor la ontogonie. [< fr. ontogonique]. Vezi definitia »

izbránic, izbránică, adj. (înv.) ales. Vezi definitia »

BÁCHIC, -Ă adj. v. bahic. Vezi definitia »