-TÓR², -TOÁRE suf. „(cel) care face”, „nume de agent”, „practicant al unei meserii”. (< fr. -teur, -trice, cf. lat. -torem, -tricem) Vezi definitia »

NERODITÓR, -OÁRE, neroditori, -oare, adj. Care nu este roditor, care nu rodește; sterp. – Ne- + roditor. Vezi definitia »

BUTOR, Michel (n. 1926), scriitor francez. Reprezentant al școlii „noului roman”. Opera sa critică („Repertorii I-V”) și romanescă („Petrecerea timpului”, „Schimbarea”, „Grade”, „Boomerang”) încearcă să definească un alt spațiu narativ. Vezi definitia »

DOINITÓR, -OÁRE, doinitori, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care doinește. – Doini + suf. -tor. Vezi definitia »

BILBOR 1. Depr. intramontană, de baraj vulcanic, în Carpații Orientali, între M-ții Călimani (la NV), Giurgeului (la V și SV) și Bistriței (la E), la 950 m alt., drenată de cursul superior al Bistricioarei. Relief colinar și de terase. Expl. de turbă. Izv. minerale bicarbonatate-calcice. 2. Com. în jud. Harghita, pe Bistricioara; 2.951 loc. (1991). Expl. de turbă. Stațiune balneară cu ape carbogazoase, bicarbonatate, calcice, magneziene, cu conținut bogat în fluor. Rezervație naturală floristică (mlaștina Pîrîul Dobreanului, 3,5 ha). Biserică de lemn (sec. 18). Vezi definitia »